Leonard Cohen
Cohen was born on 21 September 1934 in Westmount, an English-speaking area of Montreal, Quebec, into a middle-class Jewish family.
Cohen's writing process, as he told an interviewer in 1998, is "like a bear stumbling into a beehive or a honey cache: I'm stumbling right into it and getting stuck, and it's delicious and it's horrible and I'm in it and it's not very graceful and it's very awkward and it's very painful and yet there's something inevitable about it."
He is best known for his music,and one of the greatest song he ever made and interpreted is "in my secret life"
The favourite game
..is the first novel by Leonard Cohen. It was first published in the fall of 1963.
The apearence of the book was delayed because his publisher was concerned about the autobiographical content and found the novel to be tedious and preoccupied with sex. He suggested major revisions, without guaranteeing publication once those revisions were made.
Cohen placed the book with publishers in England and America who requested a shorter length, so he cut the book in half. He wrote "anyone with an ear will know I've torn apart orchestras to arrive at my straight, melodic line."
The Favourite Game is a semi- autobiographical work. Humour is something most people don’t associate with Leonard Cohen but this book has it (mostly in the first part). What I first found striking about the book was the short chapters, more like vignettes almost like poems connecting the dots of the story. Not having grown up in 1950’s Canada I can only guess that Cohen’s depiction of it during Breavman’s childhood was on the mark.
The characters in this book don’t come to life easily, it is as if they have a soul but it is just half alive and thus do not jump off the page. Cohen’s writing commands a powerful atmosphere at times, however this is not constant, it merely comes and goes.
Cohen is a master of subtlety,he can descibe things without mention them or anything blatantly related to it. At the time of writing The Favourite Game, Cohen was 28 or 29, however his recall of the frustrations experienced by many adolescent boys that girls their own age develop faster and thus prefer to date older males appears very fresh. Throughout the novel Cohen writes a lot about the body in both similes, metaphors and descriptions. It is clear that the body has held high significance for Cohen throughout his life and writings. Pick from any section of Cohen’s writing life; poetry, the novels or lyrics and you will find various homages to the human body especially the female form. He worships it like a religion.
The book raised two incredibly fascinating and essential questions in the examination of life and ourselves. Can some things about ourselves be too deep for us to discover? And. Can we only just ever scratch the surface of who we are?
Cohen himself said “If you hold an artist special to you, you will appreciate their early work as well as latter work.” when I started reading this book I found myself slightly pressured to like this book because Cohen is a great artist and luckily I managed to dispel this feeling and became unbiased in my judgement of this work. It was not an easy read but it is rewarding nonetheless.
RO: .. Este primul roman al lui Leonard Cohen. Acesta a fost publicat pentru prima dată în toamna anului 1963.
Apariția cărții a fost amânată pentru că editorul său a fost preocupat de conținut autobiografic și deoarece acesta putea fi plictisitor și cu prea mare tenta sexuala. El a sugerat revizuiri majore, fără a garanta publicarea odată ce s-au făcut aceste revizuiri.
Cohen a dus cartea la editori din Anglia și America care au solicitat o lungime mai mică, așa că a tăiat cartea în două. El a scris "pentru cineva cu o ureche să știi că am sfâșiat orchestre pentru a ajunge la linia mea dreaptă, melodica."
Jocul favorit este o lucrare semi-autobiografică. Umorul este ceva ce majoritatea oamenilor nu asociază cu Leonard Cohen, dar această carte are (mai ales în prima parte). Ceea ce am găsit în primul rând izbitoar despre cartea a fost de capitole scurte, mai mult ca viniete aproape ca poezii cu conectare prin puncte de poveste. Nu am crescut în 1950,in Canada insa pot presupune numai că descrierea lui Cohen de ea în timpul copilăriei lui Breavman a fost pe masura.
Personajele din această carte nu vin la viață ușor, este ca și cum acestea au un suflet, dar este doar pe jumătate viu și, astfel, nu sar de pe pagina. Scrisul lui Cohen creaza o atmosferă puternica uneori, însă acest lucru nu este constant, ea pur și simplu vine si pleaca.
Cohen este un maestru de subtilitate, poate descrie ceva fara a folosi cuvântul sau nimic ostentativ legate de acesta. La momentul scrierii "Joaca preferata", Cohen avea de 28 sau 29 de ani, însă regasirea in multe pasaje, din frustrările si experienta a baietilor adolescenti si regretele ca fetele de vârsta lor se dezvolta mai rapid și, astfel, acestea preferă bărbați mai în vârstă par foarte proaspete. De-a lungul romanului Cohen scrie o mulțime de lucruri despre corpul în ambele similitudini, metafore și descrieri. Este clar că organismul a avut loc o semnificație mare pentru Cohen pe tot parcursul vieții și scrierile lui. Alege din orice secțiune a vieții scris Cohen, poezia, romanele sau versuri și veți găsi diferite omagii la corpul uman in special sub forma de sex feminin. El se închină ca o religie.
Cartea a ridicat două întrebări incredibil de fascinante și esențial în examinarea de viață și de noi înșine. Pot unele lucruri despre noi înșine să fie prea profunde pentru noi, pentru a le descoperi? Și. Putem abia zgâria vreodată suprafața a celor care suntem?
Cohen insusi a spus: "Dacă ai un artist special pentru tine, vei aprecia munca lor la inceput, precum si din urmă." Când am început să citesc această carte, m-am trezit puțin presați să-i placă această carte, deoarece Cohen este deja un mare artist,din fericire, am reușit să risipeasc acest sentiment și am devenit imparțial în judecata mea . Nu a fost o citire ușoară, dar este plină de satisfacții.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu